Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru ├«mb─ârb─âtare

├ÄMB─éRB─éT├ü, ├«mb─ârb─âtez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) insufla b─ârb─â╚Ťie, curaj; a (se) ├«ncuraja. ÔÇô ├Än + b─ârbat.
├ÄMB─éRB─éT├üRE, ├«mb─ârb─ât─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mb─ârb─âta; ├«ncurajare. ÔÇô V. ├«mb─ârb─âta.
├ÄMB─éRB─éT├ü, ├«mb─ârb─âtez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) insufla b─ârb─â╚Ťie, curaj; a (se) ├«ncuraja. ÔÇô ├Än + b─ârbat.
├ÄMB─éRB─éT├üRE, ├«mb─ârb─ât─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mb─ârb─âta; ├«ncurajare. ÔÇô V. ├«mb─ârb─âta.
├ÄMB─éRB─éT├ü, ├«mb─ârb─âtez, vb. I. Tranz. A insufla cuiva b─ârb─â╚Ťie, curaj, av├«nt; a ├«nsufle╚Ťi, a ├«ncuraja. Doja a ├«mb─ârb─âtat pe ai s─âi printr-o cuv├«ntare. IST. R.P.R. 160. Frica de moarte ├«mb─ârb─âta pe voinicul nostru. POPESCU, B. III 17. Cu arma ├«n m├«n─â, ├«mb─ârb─âteaz─â norodul. NEGRUZZI, S. I 290. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi face curaj. ├Ämb─ârb─ât├«ndu-se, ╚Öi-a mai venit pu╚Ťin ├«n fire. CREANG─é, P. 27.
├ÄMB─éRB─éT├üRE, ├«mb─ârb─ât─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«mb─ârb─âta; ├«ncurajare, ├«nsufle╚Ťire. Ion vorbi pe drum cuvinte de ├«mb─ârb─âtare ╚Öi de alinare. DUMITRIU, N. 155. ├Äncep s─â-i spun cuvinte de ├«mb─ârb─âtare. SAHIA, N. 118. C─âutau o privire de ├«mb─ârb─âtare, o m├«n─â de m├«ng├«iere pe obrajii lor dogori╚Ťi de fierbin╚Ťeal─â. MIRONESCU, S. A. 123.
îmbărbătá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbărbăteáză
îmbărbătáre s. f., g.-d. art. îmbărbătắrii; pl. îmbărbătắri
├«mb─ârb─ât├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«mb─ârb─ât├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«mb─ârb─âte├íz─â
îmbărbătáre s. f., g.-d. art. îmbărbătării; pl. îmbărbătări
├ÄMB─éRB─éT├ü vb. 1. v. ├«nsufle╚Ťi. 2. v. consola.
ÎMBĂRBĂTÁRE s. v. consolare.
A ├«mb─ârb─âta Ôëá a deprima, a descuraja
A se ├«mb─ârb─âta Ôëá a se ├«nfrico╚Öa, a se speria
A ├ÄMB─éRB─éT├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ├«mb─ârb─âteze. /├«n + b─ârbat
A SE ├ÄMB─éRB─éT├ü m─â ~├ęz intranz. A-╚Öi insufla b─ârb─â╚Ťie; a c─âp─âta curaj. /├«n + b─ârbat
├«mb─ârb─ât├í v. a ├«nsufla b─ârb─â╚Ťie, a ├«ncuraja: cu dulci cuvinte o ├«mb─ârb─âteaz─â BOL.
├«mb─ârb─ât├ęz v. tr. ├Äncurajez, fac b─ârbat (viteaz).
├ÄMB─éRB─éTA vb. 1. a ├«ncuraja, a ├«ndemna, a ├«nsufle╚Ťi, a stimula, a sus╚Ťine, (├«nv.) a insufla, a m├«ng├«ia, a seme╚Ťi. (Cine sau ce v─â ~ ├«n lupt─â?) 2. a (se) alina, a (se) consola, a (se) ├«ncuraja, a (se) m├«ng├«ia, (grecism ├«nv.) a (se) parigorisi. (├Äncerca s─â-l ~ pentru pierderea suferit─â.)
├ÄMB─éRB─éTARE s. alinare, consolare, ├«ncurajare, m├«ng├«iere, (├«nv.) consola╚Ťie, parigorie, (fig.) balsam, refugiu. (╚śi-a g─âsit ~ ├«n munc─â.)

îmbărbătare dex online | sinonim

îmbărbătare definitie

Intrare: îmbărbăta
îmbărbăta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: îmbărbătare
îmbărbătare substantiv feminin