Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

24 defini╚Ťii pentru ├«mb─âls─âmit

├ÄMB─éLS─éM├ü, ├«mb─âls─âmez, vb. I. Tranz. 1. (Despre flori, parfumuri; la pers. 3) A impregna aerul cu miros pl─âcut (╚Öi p─âtrunz─âtor); a parfuma, a ├«nmiresma, a miresma. 2. A conserva un cadavru prin introducerea ├«n artere a unor substan╚Ťe chimice; b─âls─âma. [Var.: (rar) ├«mb─âls─âm├ş vb. IV] ÔÇô ├Än + balsam. Cf. it. imbalsamare, fr. embaumer.
├ÄMB─éLS─éM├üT, -─é, ├«mb─âls─âma╚Ťi, -te, adj. 1. Care are ╚Öi r─âsp├ónde╚Öte un miros pl─âcut; ├«n care s-a r─âsp├óndit un miros pl─âcut, plin de miresme; parfumat, ├«nmiresmat, miresmat. 2. (Despre cadavre) Care este impregnat cu anumite substan╚Ťe pentru a ├«mpiedica sau pentru a ├«nt├órzia putrefac╚Ťia; care este conservat prin ├«mb─âls─âmare; b─âls─âmat. [Var.: (rar) ├«mb─âls─âm├şt, -─â adj.] ÔÇô V. ├«mb─âls─âma.
├ÄMB─éLS─éM├Ź vb. IV v. ├«mb─âls─âma.
├ÄMB─éLS─éM├ŹT, -─é adj. v. ├«mb─âls─âmat.
├ÄMB─éLS─éM├ü, ├«mb─âls─âmez, vb. I. Tranz. 1. (Despre flori, parfumuri; la pers. 3) A umple, a impregna aerul cu miros pl─âcut (╚Öi p─âtrunz─âtor); a parfuma, a ├«nmiresma, a miresma. 2. A impregna ╚Ťesuturile unui cadavru cu anumite substan╚Ťe chimice (introduse prin artere) pentru a ├«mpiedica sau pentru a ├«nt├órzia putrefac╚Ťia; b─âls─âma. [Var.: (rar) ├«mb─âls─âm├ş vb. IV] ÔÇô ├Än + balsam. Cf. it. imbalsamare, fr. embaumer.
├ÄMB─éLS─éM├üT, -─é, ├«mb─âls─âma╚Ťi, -te, adj. 1. Care are ╚Öi r─âsp├ónde╚Öte un miros pl─âcut; ├«n care s-a r─âsp├óndit un miros pl─âcut, plin de miresme; parfumat, ├«nmiresmat, miresmat. 2. (Despre cadavre) Care este impregnat cu anumite substan╚Ťe pentru a ├«mpiedica sau pentru a ├«nt├órzia putrefac╚Ťia; care este conservat prin ├«mb─âls─âmare; b─âls─âmat. [Var.: (rar) ├«mb─âls─âm├şt, -─â adj.] ÔÇô V. ├«mb─âls─âma.
├ÄMB─éLS─éM├Ź vb. IV v. ├«mb─âls─âma.
├ÄMB─éLS─éM├ŹT, -─é adj. v. ├«mb─âls─âmat.
├ÄMB─éLS─éM├ü, ├«mb─âls─âmez, vb. I. Tranz. 1. (Mai ales despre flori) A parfuma, a ├«nmiresma aerul. Florile rare ├«mb─âls─âmau aerul cu miresmele lor puternice, ├«mprosp─âtate peste noapte. ANGHEL-IOSIF, C. L. 10. 2. A ├«mbiba, a impregna un cadavru cu substan╚Ťe care au proprietatea de a ├«mpiedica sau a ├«nt├«rzia putrefac╚Ťia. ÔÇô Variante: balsam├í, b─âls─âm├í (NEGRUZZI, S. II 156) vb. I, b─âls─âm├ş (B─éLCESCU, O. II 267), ├«mb─âls─âm├ş (MACEDONSKI, O. II 267) vb. IV.
├ÄMB─éLS─éM├üT, -─é, ├«mb─âls─âma╚Ťi, -te, adj. 1. Care r─âsp├«nde╚Öte un miros foarte pl─âcut; ├«n care s-a r─âsp├«ndit un miros foarte pl─âcut; parfumat, ├«nmiresmat. Pr─âv─âlii ├«mb─âls─âmate de cafea nu crud─â, verde ╚Öi tare, ci pr─âjit─â, uleioas─â, gras─â sau r├«╚Önit─â, cu mireasma tare ╚Öi ├«mb─ât─âtoare. DUMITRIU, N. 265. Deschise ferestrele ╚Öi aerul proasp─ât, ├«mb─âls─âmat al prim─âverii n─âv─âli ├«n odaie. AG├ÄRBICEANU, S. P. 101. Cred c─â saltelele biblice ale regelui Solomon nu erau nici mai moi, nici mai mirositoare dec├«t a╚Öternutul meu de iarb─â ├«mb─âls─âmat─â ╚Öi cosit─â din ajun. HOGA╚ś, M. N. 70. 2. (Despre cadavre) ├Ämbibat, impregnat cu substan╚Ťe care ├«mpiedic─â sau ├«nt├«rzie putrefac╚Ťia. ÔÇô Variante: ├«mb─âls─âm├şt, -─â (MACEDONSKI, O. I 64), balsam├ít, -─â, b─âls─âm├şt, -─â (ODOBESCU, S. III 202, ALEXANDRESCU, M. 77) adj.
├ÄMB─éLS─éM├Ź vb. IV v. ├«mb─âls─âma.
├ÄMB─éLS─éM├ŹT, -─é adj. v. ├«mb─âls─âmat.
îmbălsămá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbălsămeáză
├«mb─âls─âm├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«mb─âls─âm├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«mb─âls─âme├íz─â
ÎMBĂLSĂMÁ vb. v. înmiresma.
ÎMBĂLSĂMÁT adj. 1. v. înmiresmat. 2. v. aromat.
A ├ÄMB─éLS─éM├ü ~├ęz tranz. 1) (spa╚Ťii) A umple cu miros pl─âcut; a ├«nmiresma; a parfuma. 2) (cadavre) A ├«mbiba cu balsam (pentru a preveni sau a ├«nt├órzia putrezirea). /├«n + balsam
îmbălsămà v. 1. a umplea un cadavru cu aromate spre a-1 împiedica de a putrezi; 2. a răspândi un miros plăcut: florile îmbălsămează aerul.
îmbălsămat a. 1. umplut cu aromate (spre a nu putrezi): corp îmbălsămat; 2. fig. frumos mirositor: raiul cu grădini îmbălsămate EM.
├«mbalsam├ęz ╚Öi ├«mb─âls─âm├ęz v. tr. (d. balsam; it. imbalsamare, fr. embaumer). Umplu un cadavru cu substan╚Ťe aromatice ca s─â nu putrezeasc─â. Parfumez: florile ├«mbalsameaz─â aeru. ÔÇô Ast─âz─ş nu se ma─ş ├«mbalsameaz─â mor╚Ťi─ş sco╚Ť├«ndu-li-se intestinele, ca ├«n vechime, ci se injecteaz─â ├«n vine ni╚Öte substan╚Ťe care ├«mpedec─â putrezirea, ╚Öi de ace─şa e ma─ş exact a zice a injecta.
├«mb─âls─âm├ęz, V. ├«mbalsamez.
├ÄMB─éLS─éMA vb. a ├«nmiresma, a parfuma, (pop.) a miresma, (reg.) a sfin╚Ťi. (Florile ~ aerul.)
├ÄMB─éLS─éMAT adj. 1. ├«mb─ât─âtor, ├«nmiresmat, parfumat, (rar) t─âm├«iat, (pop.) miresmat, (├«nv.) miresm─âtor, mirosnic, parfumator, (fig.) dulce. (Un miros ~; aer ~.) 2. aromat, aromatic, ├«mb─ât─âtor, ├«nmiresmat, parfumat, (rar) balsamic, balsamiu, binemirositor. (O substan╚Ť─â ~.)
îmbălsăma, îmbălsămez v. t. (intl.) a omorî, a ucide.

îmbălsămit dex online | sinonim

îmbălsămit definitie

Intrare: îmbălsăma
îmbălsămi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
îmbălsăma verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: îmbălsămat
îmbălsămit
îmbălsămat adjectiv