Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru îmbăgiua

îmbăgiuá (-uéz, -át), vb. – A amăgi, a momi, a înșela. – Var. îmbăgina. Origine necunoscută. Nu pare posibilă der. de la un lat. ambagĕlla, în loc de ambages, propusă de Drăganu, Dacor., I, 297 și acceptată de DAR. În Trans. și Mold. de Nord.
îmbăgiuá, îmbăgiuiéz, vb. I (reg.) 1. a purta cu vorba, a încurca. 2. a amăgi, a înșela; a momi, a ademeni, a seduce.

îmbăgiua dex online | sinonim

îmbăgiua definitie

Intrare: îmbăgiua
îmbăgiua verb grupa I conjugarea a II-a