Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
7 definiții pentru disciplinare
disciplináre sf [At: CONV. LIT. V, 194 / Pl: ~nắri / E: disciplina] Obișnuire cu spiritul de disciplină (1).
DISCIPLINÁRE, disciplinări, s. f. Acțiunea de a (se) disciplina. – V. disciplina.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
DISCIPLINÁRE, disciplinări, s. f. Acțiunea de a (se) disciplina. – V. disciplina.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
DISCIPLINÁRE s. f. Acțiunea de a disciplina, de a obișnui pe cineva cu disciplina.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
disciplináre (-ci-pli-) s. f., g.-d. art. disciplinắrii; pl. disciplinắri
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
disciplináre s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. disciplinării; pl. disciplinări
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
Disciplinare dex online | sinonim
Disciplinare definitie
Intrare: disciplinare
disciplinare substantiv feminin
- silabisire: -pli-
