șindrili

ȘINDILÍ vb. IV v. șindrili.

ȘINDRILÍ, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o clădire cu șindrilă; a șindrui. [Var.: (reg.) șindilí vb. IV] – Din șindrilă.

ȘINDILÍ vb. IV v. șindrili.

ȘINDRILÍ, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o clădire cu șindrilă; a șindrui. [Var.: (reg.) șindilí vb. IV] – Din șindrilă.

ȘINDILÍ vb. IV v. șindrili.

ȘINDRILÍ, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu șindrilă o clădire; a drăniți. (Fig.) Cu oase casa s-o zidesc, Cu coastele s-o-nlănțuiesc, Cu solzii s-o șindrilesc. MAT. FOLK. 50. – Variantă: (regional) șindilí (ALECSANDRI, T. 1558, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 139) vb. IV.

șindrilí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șindrilésc, imperf. 3 sg. șindrileá; conj. prez. 3 să șindrileáscă

șindrilí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șindrilésc, imperf. 3 sg. șindrileá; conj. prez. 3 sg. și pl. șindrileáscă

ȘINDRILÍ vb. (reg.) a șindrui. (A ~ acoperișul unei case.)

A ȘINDRILÍ ~ésc tranz. (clădiri) A acoperi cu șindrilă. /Din șindrilă

șindilésc (est) și șindrilésc (vest) v. tr. (d. șindilă). Acoper (casa) cu șindilă.

ȘINDRILI vb. (reg.) a șindrui. (A ~ acoperișul unei case.)

șindrilí, șindrilesc, (șindili), vb. tranz. – A acoperi o clădire cu șindrilă: „Drumu’ și l-aș șindili / Cu șindilă de mătasă” (Memoria, 2001: 63). – Din șindrilă (DER, DEX, MDA).

șindrilí, șindrilesc, (șindili), vb. tranz. – A acoperi o clădire cu șindrilă: „Drumu’ și l-aș șindili / Cu șindilă de mătasă” (Memoria 2001: 63). – Din șindrilă.