șeveruit

ȘEVERUÍT, -Ă, șeveruiți, -te, adj. (Despre dinții de la roțile dințate necălite) Cu flancurile netezite. – V. șeverui.

ȘEVERUÍT, -Ă, șeveruiți, -te, adj. (Despre dinții roților dințate necălite) Cu flancurile netezite. – V. șeverui.