zimțat

ZIMȚÁT, -Ă, zimțați, -te, adj. Cu zimți; dințat, crestat, zimțuit. – V. zimța.

ZIMȚÁT, -Ă, zimțati, -te, adj. Cu zimți; dințat, crestat, zimțuit. – V. zimța.

ZIMȚÁT, -Ă, zimțați, -te, adj. Cu zimți; p. ext. crestat, dințat. înjgheabă el altă comoară nouă, cu arginți albi și zimțați, C. PETRESCU, R. DR. 25. Acest fus este pus în mișcare de roata de fier dințată sau zimțată. PAMFILE, C. 112. ◊ (În contexte figurate) Într-acolo... se bolovăneau nori negri... ziduind zăvorit zarea cu spăimoase metereze zimțate, C. PETRESCU, A. R. 5.

ZIMȚÁT, -Ă, zimțați, -te, adj. Cu zimți; p. ext. dințat, crestat. – V. zimța.

ZIMȚÁT adj. crestat, dințat, zimțuit, (rar) zimțos. (Roată ~.)

ZIMȚÁT ~tă (~ți, ~te) Care are zimți; cu zimți. /v. a zimța

zimțat a. cu zimți.

zimțát, -ă adj. Cu zimțĭ: banĭ zimțațĭ.

ZIMȚAT adj. crestat, dințat, zimțuit, (rar) zimțos. (Roată ~.)