săxăna

săxăná, săxănéz, vb. I (reg.; despre animale de povară) a încărca spinarea cu o sarcină mare; a însăxăna.

saxanà f. sarcină, povară: se duce acasă cu saxanaua în spinare ISP. [Turc. SEKSANÁ, cal de samar și sarcina ce poartă].

însăxănéz v. tr. (d. saxana). Munt. vest. Încarc, împovărez. – În P. P. și săx-.

saxaná f. (turc. seksana, seĭisana, [d. pers. satishane], cel care poartă bagaju unuĭ călător, d. ar. sayis, turc. seĭis, seiz, rîndaș de caĭ, și pers. hane, casă). Munt. Fam. Sarcină, greutate, bagaj, pachet greŭ. Adj. gol saxana, gol pușcă, absolut nud. – Și saxaneá (Munt vest) și sarsaná (Mold.). În Serbia săxăna (de ex., de banĭ), mare cantitate. V. samar.

săxăná V. saxana.

săxănéz V. Îns-.