slugăresc

SLUGĂRÉSC, -EÁSCĂ, slugărești, adj. (Rar) De slugă, al slugilor. – Slugar (înv. „slugă” < bg.) + suf. -esc.

SLUGĂRÉSC, -EÁSCĂ, slugărești, adj. (Rar) De slugă, al slugilor. – Slugar (Înv. „slugă” < bg. ) + suf. -esc.

SLUGĂRÉSC, -EÁSCĂ, slugărești, adj. De slugă, al slugilor. Intrați în casă; unii dintre voi druguiți (= sprijiniți cu drugi) ușa slugărească, grămădiți pe ea lemne, lăzi, dulapuri și ce găsiți. GALACTION, O. I 52.

slugărésc (rar) adj. m., f. slugăreáscă; pl. m. și f. slugăréști

slugărésc adj. m., f. slugăreáscă; pl. m. și f. slugăréști

SLUGĂRÉSC adj. v. servil, slugarnic, supus, umil.

SLUGĂRÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru slugi; propriu slugilor. /slugar + suf. ~esc

slugăresc a. de slugă.

1) slugărésc, -eáscă adj. (d. slugă). Rar. De slugă.

slugăresc adj. v. SERVIL. SLUGARNIC. SUPUS. UMIL.