sacada

SACADÁ, sacadez, vb. I. Intranz. (Livr.) A vorbi sau a acționa cu întreruperi bruște și dese (la intervale regulate). – Din fr. saccader.

SACADÁ, sacadez, vb. I. Intranz. (Livr.) A vorbi sau a acționa cu întreruperi bruște și dese (la intervale regulate). – Din fr. saccader.

sacadá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 sacadeáză

sacadá vb., ind. prez. 1 sg. sacadéz, 3 sg. și pl. sacadeáză

SACADÁ vb. intr. a vorbi, a acționa, a se manifesta sacadat. (< fr. saccader)

A SACADÁ ~éz tranz. 1) (cuvinte, silabe etc.) A rosti cu întreruperi scurte și regulate. 2) (mișcări) A efectua cu întreruperi dese și scurte (ce se repetă la intervale regulate). /< fr. saccader

* sacadéz v. tr. (fr. saccader, d. saccade, sacadă). Opresc brusc și des: a sacada un cal. Fig. Sacadez vorba, vorbesc cu oprirĭ prea dese, cu fraze prea scurte. – Curat rom. zmuncesc.