răstocire

4 definiții pentru răstocire

RĂSTOCÍRE, răstociri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a răstoci și rezultatul ei. – V. răstoci.

RĂSTOCÍRE, răstociri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a răstoci și rezultatul ei. – V. răstoci.

răstocíre (reg.) s. f., g.-d. art. răstocírii; pl. răstocíri

răstocíre s. f., g.-d. art. răstocírii; pl. răstocíri