rupere

RUPÉRE, ruperi, s. f. Acțiunea de a (se) rupe și rezultatul ei. ◊ Rupere de nori = ploaie torențială însoțită de descărcări electrice. ◊ Loc. adv. Cu rupere de inimă = cu mare durere. ♦ Desfacere, descompunere. ◊ Ruperea emulsiei = desfacerea unei emulsii în cele două elemente componete. (Mat.) Teorii de rupere = teorii elaborate pentru a explica ruperea corpurilor solide deformabile supuse unor solicitări mecanice pe mai multe direcții. (Tehn.) Rupere de pantă = construcție (de beton, zidărie de piatră sau de lemn) între două porțiuni vecine ale unui canal, pentru evitarea eroziunilor. (Pop.) Ruperea prețului = fixarea prețului unei vânzări. – V. rupe.

RÚPERE, ruperi, s. f. Acțiunea de a (se) rupe și rezultatul ei. ◊ Rupere de nori = ploaie torențială însoțită de descărcări electrice. ◊ Loc. Cu rupere de inimă = cu mare durere. ♦ Desfacere, descompunere. ◊ Ruperea emulsiei = desfacerea unei emulsii în cele două elemente componente. (Mat.) Teorii de rupere = teorii elaborate pentru a explica ruperea corpurilor solide deformabile supuse unor solicitări mecanice pe mai multe direcții. (Tehn.) Rupere de pantă = construcție (de beton, zidărie de piatră sau de lemn) între două porțiuni vecine ale unui canal, pentru evitarea eroziunilor. (Pop.) Ruperea prețului = fixarea prețului unei vânzări. – V. rupe.

RÚPERE, ruperi, s. f. Acțiunea de a (se) rupe și rezultatul ei. 1. Distrugerea continuității unui material solid; frîngere. Ruperea cablurilor. ◊ Ruperea frontului = străpungerea liniei de apărare a inamicului. Rupere de nori = ploaie torențială însoțită de descărcări electrice. ◊ Loc. adv. Cu rupere de inimă = cu durere mare, adîncă. Cînd o auzi cu ce rupere de inimă plînge după trandafiri... se porni și ea pe plîns. STĂNOIU, C. I. 205. La plecare, mama Ilinca l-a sărutat mai cu rupere de inimă și a plîns mai cu foc. VLAHUȚĂ, O. A. 102. ♦ Desfacere, descompunere. ◊ Ruperea emulsiei = desfacerea unei emulsii în cele două elemente componente. 2. Încetare a unei acțiuni, curmare a unor raporturi, a unor legături, a unor negocieri. Ruperea cu romantismul de tip vechi. SAHIA, U.R.S.S. 161. 3. (În expr.) Ruperea prețului = fixarea, stabilirea prețului unei vînzări (prin tocmeală). Avea doar doi oameni de credință... Emil Sava pentru acte, Ilie Secară... pentru ruperea prețului cu negustorii de grîne și de lemne. C. PETRESCU, R. DR. 97.

rúpere s. f., g.-d. art. rúperii; pl. rúperi

rúpere s. f., g.-d. art. rúperii; pl. rúperi

RÚPERE s. 1. v. frângere. 2. v. spargere. 3. v. sfâșiere. 4. v. fracturare. 5. v. desfacere.

RÚPERE ~i f. v. A RUPE și A SE RUPE. ◊ ~ de nori ploaie torențială. Cu ~ de inimă cu durere adâncă. /v. a rupe

RUPERE s. 1. frîngere. (~ unei crengi.) 2. spargere. (~ gheții sub el.) 3. sfîșiere, spintecare, spintecat. (~ unui material textil.) 4. (MED.) fracturare, frîngere. (~ piciorului.) 5. desfacere, stricare. (~ logodnei.)

la oase rupere expr. (la fotbal – d. maniera de joc a unui jucător, a unei echipe) brutal, dur, violent.