retezare

RETEZÁRE, retezări, s. f. Acțiunea de a reteza și rezultatul ei; retezat¹. – V. reteza.

RETEZÁRE, retezări, s. f. Acțiunea de a reteza și rezultatul ei; retezat¹. – V. reteza.

RETEZÁRE, retezări, s. f. Acțiunea de a reteza; tăiere.

retezáre s. f., g.-d. art. retezắrii; pl. retezắri

retezáre s. f., g.-d. art. retezării; pl. retezări

RETEZÁRE s. 1. retezat, (reg.) rătuns, tuns. (~ fagurilor.) 2. retezat, tăiat, tăiere. (~ capului unui condamnat.)

RETEZARE s. 1. retezat, (reg.) rătuns, tuns. (~ fagurilor.) 2. retezat, tăiat, tăiere. (~ capului unui condamnat.)