proparoxiton

PROPAROXITÓN, proparoxitone, adj., s. n. (Cuvânt) care are accentul pe silaba antepenultimă. – Din fr. proparoxyton.

PROPAROXITÓN, proparoxitone, adj., s. n. (Cuvânt) care are accentul pe silaba antepenultimă. – Din fr. proparoxyton.

!proparoxitón¹ (cuvânt ~) (-pa-ro-/-par-o-) adj. m.; pl. f. proparoxitóne

!proparoxitón² (-pa-ro-/-par-o-) s. n., pl. proparoxitóne

proparoxitón adj. n. (sil. mf. -par-) oxiton

proparoxitón s. n. (sil. mf. -par-), pl. proparoxitóne

PROPAROXITÓN adj., s.n. (Cuvânt) care are accentul pe antepenultima silabă. [< fr. proparoxyton, cf. gr. proparoxytonos].

PROPAROXITÓN adj., s. n. (cuvânt) cu accentul pe silaba antepenultimă. (< fr. proparoxyton, gr. proparoxitonos)

PROPAROXITÓN ~ă (~i, ~e) și substantival lingv. (despre cuvinte sau forme gramaticale) Care poartă accentul pe silaba a treia de la urmă. /<fr. proparoxyton

PROPAROXITÓN, -Ă adj. (< fr. proparoxyton, cf. gr. proparoxytonos): în sintagmele cuvânt proparoxiton, limbă proparoxitonă și silabă proparoxitonă (v.).