mola

MOLÁ³, molez, vb. I. Tranz. (Mar.) A da drumul complet unei parâme. – Din fr. moler.

MOLÁ³, molez, vb. I. Tranz. (Mar.) A da drumul complet unei parâme. – Din fr. moler.

*molá³ (a ~) vb., ind. prez. 3 moleáză

molá vb., ind. prez. 1 sg. moléz, 3 sg. și pl. moleáză

MOLÁ¹ vb. tr. (mar.) a elibera complet o parâmă din locul unde a fost legată. (< fr. moler)