mediană

MEDIÁN, -Ă, mediani, -e, adj. Care se află la mijloc; medial. ♦ Situat la mijlocul unei figuri geometrice. ♦ (Substantivat, f.) Fiecare dintre dreptele care unesc un vârf al unui triunghi cu mijlocul laturii opuse vârfului. ♦ (Substantivat, f.) Fiecare dintre dreptele care unesc un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse. [Pr.: -di-an] – Din fr. médian, lat. medianus.

MEDIÁN, -Ă, mediani, -e, adj. Care se află la mijloc; medial. ♦ Situat la mijlocul unei figuri geometrice. ♦ (Substantivat, f.) Fiecare dintre dreptele care unesc un vârf al unui triunghi cu mijlocul laturii opuse vârfului. ♦ (Substantivat, f.) Fiecare dintre dreptele care unesc un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse. [Pr.: -di-an] – Din fr. médian, lat. medianus.

MEDIÁN, -Ă, mediani, -e, adj. Care e așezat la mijloc, mijlociu. ◊ Linie mediană = linie care împarte o figură în două părți de mărimi egale.

MEDIÁNĂ, mediane, s. f. Dreapta care unește unul dintre vîrfurile unui triunghi cu mijlocul laturii opuse. ♦ Dreapta care unește un vîrf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse.

medián (-di-an) adj. m., pl. mediáni; f. mediánă, pl. mediáne

mediánă (mat.) (-di-a-) s. f., g.-d. art. mediánei; pl. mediáne

medián adj. m. (sil. -di-an), pl. mediáni; f. sg. mediánă, pl. mediáne

mediánă s. f. (sil. -di-a-), g.-d. art. mediánei; pl. mediáne

MEDIÁN adj. (rar) medial. (Poziție ~.)

MEDIÁN, -Ă adj. Situat la mijloc, de la mijloc. ♦ (Mat.) Situat în mijlocul unei figuri geometrice. ◊ Linie mediană = linie care împarte o figură în două părți egale. [Pron. -di-an, pl. -ieni, -iene. [cf. fr. médian, lat. medianus].

MEDIÁNĂ s.f. Dreaptă care unește un vârf de triunghi cu mijlocul laturii opuse. ♦ Dreaptă care unește un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse. [Pron. -di-a-. / < fr. médiane, cf. lat. medianus – de mijloc].

MEDIÁN, -Ă I. adj. situat la mijloc; medial; (mat.) care împarte (un corp, o figură) în două părți egale. II. s. f. dreaptă care unește un vârf de triunghi cu mijlocul laturii opuse sau un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse. (< fr. médian, lat. medianus)

MEDIÁN ~ă (~i, ~e) Care trece prin mijloc; care împarte ceva în două; medial. Nervura ~ă a frunzei. Linie ~ă. [Sil. -di-an] /<fr. médian, lat. medianus

MEDIÁNĂ ~e f. Dreaptă care unește vârful unui triunghi cu mijlocul laturii opuse. [Sil. -di-an] /<fr. médian, lat. medianus

median a. Anat. așezat la mijloc: vine mediane.

*medián, -ă adj. (lat. medianus, d. medium, mijloc). Situat în mijloc: linie mediană. Anat. Vine mediane, care-s la suprafața antebrațuluĭ, în număr de treĭ. S. f. Geom. Într’un triunghĭ, linia dreaptă care unește un vîrf al triunghĭuluĭ cu mijlocu laturiĭ opuse.

MEDIAN adj. (rar) medial. (Poziție ~.)

mediană, (Md), (engl.= median) parametru statistic utilizat în analiza granulometrică și calculat pe baza curbelor cumulative. Md este diametrul median corespunzător percentilului de 50 și evident dimensiunii granulelor față de care 50% sunt mai mari și 50% mai mici.