matineu

matinéu¹ (spectacol) s. n., art. matinéul; pl. matinée

matinéu² (capot) (înv.) s. n., art. matinéul; pl. matinéuri

matinéu (spectacol, capot) s.n., art. matinéul; pl. (spectacole) matinée / (capoate) matinéuri

MATINÉU s. v. neglijeu.

matinéu (-uri), s. n. – 1. Spectacol de teatru ziua. – 2. Îmbrăcăminte de interior. Fr. matinée. – Der. matinal, adj. (de dimineață), din fr. matinal.

*matinéŭ n., pl. eurĭ și eĭe (fr. matinée). Spectacul (teatral, cinematografic) saŭ concert dimineața, dar maĭ ales după amează (în opoz. cu serată). Camizolă, polcă saŭ capot pe care cocoanele îl poartă în casă. – Corect matinátă, pl. e (ca it. mattinata, ca și serată, nu soarea cum se zicea odată).

matineu s. v. NEGLIJEU.