hidrostatică

HIDROSTÁTIC, -Ă, hidrostatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele. 2. Adj. Care se referă la echilibrul fluidelor. ◊ Balanță hidrostatică = balanță cu brațe egale, întrebuințată pentru determinarea densității solidelor și a lichidelor. – Din fr. hydrostatique.

HIDROSTÁTICĂ s. f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului lichidelor și al corpurilor scufundate în ele.

!hidrostátică (hi-dros-ta-/-dro-sta-) s. f., g.-d. art. hidrostáticii

hidrostátic adj. (sil. -dro-; mf. -sta-) → static

hidrostátică s. f. (sil. -dro-; mf. -sta-), g.-d. art. hidrostáticii

HIDROSTÁTICĂ s. (MEC.) statica lichidelor.

HIDROSTÁTIC, -Ă adj. Referitor la echilibrul lichidelor. ◊ Balanță hidrostatică = balanță cu brațe egale, folosită la determinarea densității solidelor și a lichidelor. [< fr. hydrostatique].

HIDROSTÁTICĂ s.f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului lichidelor și al corpurilor cufundate în ele; statica fluidelor. [Gen. -cii. / < fr. hydrostatique, cf. gr. hydor – apă, statikos – referitor la echilibru].

HIDROSTÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de hidrostatică; propriu hidrostaticii. ◊ Balanță ~că balanță folosită pentru determinarea densității corpurilor lichide și solide. /<fr. hydrostatique, germ. hydrostatisch

HIDROSTÁTICĂ f. Ramură a hidromecanicii care se ocupă cu studiul legilor echilibrului lichidelor și al corpurilor cufundate în ele. [G.-D. hidrostaticii Sil. hi-dro-sta-] /<fr. hydrostatique, germ. Hydrostatik

hidrostatică f. partea mecanicei ce tratează despre echilibrul lichidelor și despre presiunea ce exercită asupra pereților unui vas.

*idrostátic, -ă adj. (d. idrostat). Relativ la stabilitatea apeĭ întrebuințate la constatarea echilibruluĭ eĭ. Balanța idrostatică, o balanță imaginată de Galileŭ ca să verifice principiu luĭ Arhimede și să determine greutatea specifică, densitatea corpurilor. S. f. Acea parte a mecaniciĭ care studiază echilibru lichidelor și presiunea lor asupra vaselor: Arhimede a creat idrostatica.

HIDROSTATICĂ s. (MEC.) statica lichidelor.