externat

esternat sn vz externat

externat¹ sn [At: CADE / E: externa] (Rar) Externare.

externat² sn [At: LM / V: (înv) est~ / Pl: ~e / E: fr externat] (înv) 1 Școală în care se primesc numai elevi externi. 2 Școală secundară de fete. 3 Calitatea și funcția externului (9).

externat³, ~ă smf, a [At: DEX² / Pl: ~ați^[1], ~e / E: externa] 1-2 (Bolnav) eliberat din spital. corectată

EXTERNÁT, -Ă, externați, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care a ieșit din spital. 2. S. n. Școală ai cărei elevi locuiesc și iau masa în afara acestei unități de învățământ. 3. S. n. Stagiu de practică în spital la care sunt admiși studenții în medicină după trecerea unui examen; denumirea acestui examen. – V. externa.

EXTERNÁT, -Ă, externați, -te, adj. Care a ieșit din spital. – V. externa.

EXTERNÁT, externate, s. n. 1. (Învechit; în opoziție cu internat¹) Școală medie, ai cărei elevi locuiesc și iau masa în afara școlii. 2. (În trecut) Stagiu de practică în spital la care erau admiși studenții în medicină, după trecerea unui examen; examenul prin care erau admiși studenții la acest stagiu.

externát s. n., pl. externáte

externát adj. m., pl. externáți; f. sg. externátă, pl. externáte

externát s. n., pl. externáte

EXTERNÁT s.n. 1. Școală în care nu se primesc decât elevi externi. 2. Calitatea și funcția externului de spital. [< fr. externat].

EXTERNÁT s. n. 1. externare. 2. școală în care nu se primesc decât elevi externi. 3. stagiu constituind o formă de pregătire a studenților în medicină în practica zilnică în clinică; denumirea acestui examen. (< fr. externat)

externat n. 1. școală care primește numai externi; 2. școală secundară de fete.

*externát n., pl. e (d. extern: fr. externat). Școală care are numaĭ elevĭ externĭ. Calitatea de extern la spital: a da examin de externat.