dezamorsat

DEZAMORSÁ, dezamorsez, vb. I. Tranz. A scoate amorsa unui proiectil (pentru a-l împiedica să explodeze). – Din fr. désamorcer.

dezamorsá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezamorséz, 3 sg. și pl. dezamorseáză

DEZAMORSÁ vb. v. aplana, înlătura.

DEZAMORSÁ vb. I. tr. 1. A înlătura o amorsă. 2. A întrerupe funcționarea unui aparat. [< fr. désamorcer].

A DEZAMORSÁ ~éz tranz. 1) (proiectile) A lipsi de amorsă, pentru a împiedica explozia. 2) (aparate) A face să-și întrerupă funcționarea. 3) fig. (stări conflictuale) A face să piardă din intensitate; a potoli; a ogoi. /<fr. désamorcer