devina

devina vt [At: HELIADE, D. J. 35/22 / V: (îvr) div~ / Pzi: devín și ~néz / E: fr deviner, divina < lat divino, -are] (Frî) 1 A ghici. 2 A înțelege.

DEVINÁ, devinez, vb. I. Tranz. (Franțuzism învechit) A ghici. D-acolo [provine] adînca acea aspirare Spre bunuri ascunse ce noi devinăm. ALEXANDRESCU, M. 84.

DEVINÁ, devinez, vb. I. Tranz. (Franțuzism înv.) A ghici. – Fr. deviner.

deviná vb., ind. prez.1 sg. devinéz, 3 sg. și pl. devineáză

DEVINÁ vb. v. ghici, prevesti, prezice, proroci.

DEVINÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A prezice, a ghici. [< fr. deviner].

devina vb. v. GHICI. PREVESTI. PREZICE. PROROCI.