derapare

derapáre sf [At: LTR / Pl: ~pắri / E: derapa] 1 Alunecare a roților unui autovehicul într-o direcție înclinată față de direcția normală de mers Si: derapaj (1), derapat¹ (1). 2 Învârtire pe loc a roților, fără a înainta, din cauza gheții Si: derapaj (2), derapat¹ (2). 3 Deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei. 4 Deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea mică.

DERAPÁRE, derapări, s. f. 1. Faptul de a derapa. 2. Deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei. 3. Deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea mică. – V. derapa.

DERAPÁRE, derapări, s. f. 1. Faptul de a derapa. 2. Deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei. 3. Deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea mică. – V. derapa.

DERAPÁRE, derapări, s. f. Faptul de a derapa.

derapáre s. f., g.-d. art. derapắrii; pl. derapắri

derapáre s. f., g.-d. art. derapării; pl. derapări

DERAPÁRE s. derapaj.

DERAPÁRE s.f. Acțiunea de a derapa și rezultatul ei; derapaj. ♦ Deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei. ♦ Deplasare laterală a unui avion la aterizare sau în timpul unui viraj cu înclinare laterală prea mică. [< derapa].

DERAPARE a) deplasare laterală a unei aeronave în timpul aterizării; b) executare a unui viraj cu înclinare laterală prea mică (cu ajutorul palonierelor).