dejivra

dejivra vt [At: MDENC / V: degi~ / Pzi: ~réz / E: fr dégivrer] (Teh; c.i. straturi de gheață sau de chiciură) A înlătura de pe suprafețe, de obicei metalice, care vin în contact cu aerul umed la temperaturi scăzute.

DEGIVRÁ vb. I v. dejivra.

DEJIVRÁ, dejivrez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de gheață sau de chiciură format pe suprafețele care vin în contact cu aerul umed și subrăcit. [Var.: degivrá vb. I] – Din fr. dégivrer.

DEGIVRÁ vb. I v. dejivra.

DEJIVRÁ, dejivrez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de gheață sau de chiciură format pe suprafețele care vin în contact cu aerul umed la temperaturi scăzute. [Var.: degivrá vb. I] – Din fr. dégivrer.

dejivrá (a ~) (-ji-vra) vb., ind. prez. 3 dejivreáză

degivrá vb., ind. prez. 1 sg. degivréz, 3 sg. și pl. degivreáză

dejivrá vb. (sil. -vra), ind. prez. 1 sg. dejivréz, 3 sg. dejivreáză

DEGIVRÁ vb. I. tr. A înlătura straturile de chiciură sau de gheață formate pe anumite suprafețe (metalice). [Var. dejivra vb. I. / < fr. dégivrer].

DEJIVRÁ vb. I. v. degivra.

DEJIVRÁ vb. tr. a înlătura straturile de chiciură sau de gheață formate pe anumite suprafețe. (metalice). (< fr. dégivrer)

A DEGIVRÁ ~éz tranz. (suprafețe care vin în contact cu aerul umed la temperaturi joase) A curăța de stratul de givraj. /<fr. dégivrer