croșeta

15 definiții pentru croșeta

croșeta vi [At: ARDELEANU, U. D. / Pzi: ~tez / E: fr crocheter] 1 A împleti manual, cu croșeta. 2 (Fig; la fotbal) A dribla pe rând mai mulți adversari.

CROȘETÁ, croșetez, vb. I. Tranz. A împleti manual dantele, tricoturi etc. cu croșeta. – Din fr. crocheter.

CROȘETÁ, croșetez, vb. I. Tranz. A împleti manual dantele, tricoturi etc. cu croșeta. – Din fr. crocheter.

CROȘETÁ, croșetez, vb. I. Tranz. A împleti (dantele) cu croșeta. Perdele croșetate.

croșetá (a ~) vb., ind. prez. 3 croșeteáză

croșetá vb., ind. prez. 1 sg. croșetéz, 3 sg. și pl. croșeteáză

CROȘETÁ vb. (Transilv. și Ban.) a ștricăni. (~ o dantelă.)

CROȘETÁ vb. I. tr. A împleti (dantele) cu croșeta. [< fr. crocheter].

CROȘETÁ vb. tr. a împleti (dantele) cu croșeta. (< fr. crocheter)

A CROȘETÁ ~éz tranz. (dantele, obiecte de îmbrăcăminte etc.) A împleti cu croșeta. /<fr. crocheter

croșetà v. a împleti cu iglița.

croșetéz v. tr. (d. croșet; fr. crocheter, a deschide o încuĭetoare c’un cîrlig). Barb. Împletesc (cu acușoru).

împletésc v. tr. (vsl. plesti-pleton, pletati, sîrb. plesti, a împleti. V. pleată). Fac (cu ață, cu sfoară orĭ cu alt-ceva) ochĭurĭ care formează un fel de țesătură compus din fire întortocheate și servindu-mă la această lucrare de igliță, acușor saŭ andrele saŭ și de mîna liberă cînd întrebuințez ramurĭ în loc de fire: a împleti păru din cap, cĭorapĭ, dantelă, o plasă de prins pește, un coș, o pălărie de paĭe ș. a. – Și pletesc (P. P.) – În ultimu timp s’a introdus barbarizmu croșetez și tricotez (d. fr. crochet, acușor, și tricoter, a împleti).

CROȘETA vb. (Transilv. și Ban.) a ștricăni. (~ o dantelă.)

croșeta, croșetez v. t. (la fotbal) a dribla în zig-zag.