consemnat

consemna vt [At: ODOBESCU, S. II, 398 / Pzi: ~néz / E: con¹- + semna] 1 A depune bani spre păstrare și fructificare la o instituție care are sarcina de conservare a sumelor de bani. 2 A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc. 3 (Pgn) A nota. 4 A interzice, prin consemn, ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare, sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, de securitate etc.

consemnát, ~ă a [At: URICARIUL X, 378 / Pl: ~ați, ~e / E: consemna] 1 Notat. (D. bani) Depus. 3 (Mil) Reținut (în cazarmă).

CONSEMNÁ, consemnez, vb. I. Tranz. 1. A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc.; p. gener. a înregistra, a însemna, a nota. 2. A depune bani spre păstrare și fructificare la o organizație de stat care are sarcina de conservare a sumelor de bani. 3. A interzice prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, securitate etc. – Con¹ + semna (după fr. consigner).

consemná vb., ind. prez. 1 sg. consemnéz, 3 sg. și pl. consemneáză

CONSEMNÁ vb. 1. v. înregistra. 2. v. menționa.

CONSEMNÁ vb. I. tr. 1. A nota, a înregistra, a însemna. 2. A depune contra semnătură o sumă de bani spre păstrare la Casa de economii și consemnațiuni sau ca garanție la tribunal. 3. A opri disciplinar ieșirea militarilor din cazarmă. [< con- + semna, după fr. consigner, it. consegnare].

A CONSEMNÁ ~éz tranz. 1) (mențiuni din cadrul unui proces juridic) A reda într-un proces verbal. 2) (fapte, evenimente, note etc.) A fixa în scris; a înscrie; a înregistra; a nota. 3) (militari) A supune unui consemn. 4) (sume de bani) A pune la păstrare la o instituție bancară; a depune. /con- + a semna