coborât

coborất², ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S., ap. DA ms / V: (înv) pogorât, (pop) sc~, (reg) soborất / Pl: ~ați, ~e / E: coborî] 1 Dat jos dintr-un loc mai ridicat Si: descins. 2 Deplasat în jos Si: descins. 3 (Fig; d. nivelul unor mărimi) Scăzut (la o valoare inferioară). 4 (Reg; îf scoborât și mai ales soborất) Vătămat. 5 (Reg; îf scoborât și mai ales soborất) Boșorogit. 6 (Reg; îf scoborât și, mai ales, soborất) Surpat.

COBORẤT², -Ă, coborâți, -te, adj. 1. Care a fost dat jos de pe o înălțime sau dintr-un vehicul. 2. (Despre mercurul termometrului) Care nu s-a înălțat, indicând temperatură scăzută. ♦ (Despre temperatură) Scăzut. 3. (Despre glas) Puțin intens; scăzut. – V. coborî.

COBORẤT², -Ă, coborâți, -te, adj. 1. Care a fost dat jos de pe o înălțime sau dintr-un vehicul. 2. (Despre mercurul termometrului) Care nu s-a înălțat, indicând temperatură scăzută. ♦ (Despre temperatură) Scăzut. 3. (Despre glas) Puțin intens; scăzut. – V. coborî.

COBORÂT adj. 1. v. jos. 2. v. scăzut. 3. jos, redus, scăzut, scoborât. (Temperatură ~.) 4. v. încet.

Coborât ≠ ridicat, suit

COBORÎT adj. 1. jos, scoborît. (Un teren ~.) 2. redus, scăzut. (Nivelul ~ al apei.) 3. jos, redus, scăzut, scoborît. (Temperatură ~.) 4. domol, încet, lin, molcom, potolit, scăzut, scoborît, slab, stins, (rar) slăbănog. (Vorbește cu glasul ~.)