bășica
21 definiții pentru bășica
bășicá [At: CĂLINESCU, E. O. II, 88 / V: beș- / Pzi: (rar) bășic / E: ml vessicare] 1-2 vtr A (se) umple de bășici (1). 2 vr A căpăta bășici (1). 3 vt (Fig) A bate pe cineva tare, încât să i se bășice (2) trupul. 4 vr (Pan; d. zugrăveli, ziduri) A se coșcovi.
BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
BEȘICÁ vb. I v. bășica.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
BEȘICÁ vb. I v. bășica.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. A face sau a produce cuiva bășici. Rele-s, bade, frigurile, Da mai rele dragostele: Frigurile te bășică, Dragostele te usucă. BIBICESCU, P. P. 7. ◊ Refl. A se umple de bășici. Fața li se bășicase de sudoare. BUJOR, S. 100. – Variantă: (Mold., Transilv.) beșicá vb. I.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
BEȘICÁ vb. I v. bășica.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. A produce cuiva bășici. ♦ Refl. A se umple de bășici, a face bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.
bășicá (a ~) vb., ind. prez. 3 bășícă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
bășicá vb., ind. prez. 1 sg. bășíc, 3 sg. și pl. bășícă, imperf. 3 sg. bășicá; conj. prez. 3 sg. și pl. bășíce
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
BĂȘICÁ vb. a (se) urzica, (pop.) a (se) piersica, (Mold., Bucov. și Transilv.) a (se) coși. (S-a ~ pe mână.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
BĂȘICA FIÉRII s. v. colecist, fiere, veziculă biliară.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
BĂȘICĂ REÁ s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
A BĂȘICÁ bășíc tranz. A face să se bășice. /Din bășică
- sursa: NODEX 2002
- permalink
A SE BĂȘICÁ mă bășíc intranz. A face bășici; a se acoperi cu bășici. /Din bășică
- sursa: NODEX 2002
- permalink
bășicà v. 1. a face sau produce bășici; 2. a se umfla: pielea îi se bășică. [Lat. VESICARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
beșíc, a -á v. tr. (d. beșică). Est. Fac să scoată beșicĭ: urzica beșică pelea. V. refl. Pelea se beșică de urzicĭ. – În vest bășic.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
BĂȘICA vb. a (se) urzica, (pop.) a (se) piersica, (Mold., Bucov. și Transilv.) a (se) coși. (S-a ~ pe mînă.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
bășica, bășic v. r. a se supăra, a se înfuria
- sursa: Argou 2007
- permalink