bănie

băníe sf [At: NECULCE, L. 237 / Pl: ~ii / E: ban¹ + -ie] (Înv) 1-3 Perioadă cât cineva era ban¹ (1-3). 4-6 Titlu de ban¹ (1-3). 7-9 Reședință a banului¹ (1-3).

BĂNÍE, bănii, s. f. 1. Funcția sau rangul de ban². 2. Reședința banului². – Ban² + suf. -ie.

BĂNÍE, bănii, s. f. 1. Funcția sau rangul de ban². 2. Reședința banului². – Ban² + suf. -ie.

BĂNÍE, bănii, s. f. Funcția sau rangul de ban². Doamne, măria-ta, Să-mi dăruiești bănia... Domnul dacă auzea, Bănia că-i juruia. POP., la HEM.

BĂNÍE, bănii, s. f. (Înv.) 1. Funcția sau rangul de ban². 2. Reședința banului². – Din ban² + suf. -ie.

băníe s. f., art. bănía, g.-d. art. băníei; pl. băníi, art. băníile

băníe s. f., art. bănía, g.-d. art. băníei; pl. băníi, art. băníile

bănie f. demnitatea sau rangul de Ban: bănia județului Mehedinți, bănia Craiovei.

băníe f. Funcțiunea de banat. Locuința lui. Banat.