băieți

băiețí vr [At: DEX² / P: bă-ie- / Pzi: ~țesc / E: băiat + -i] (Rar; d. fete) A se comporta ca un băiat.

BĂIEȚÍ, băiețesc, vb. IV. Refl. (Rar; despre fete) A se comporta băiețește. – Din băiat.

BĂIEȚÍ, băiețesc, vb. IV. Refl. (Rar; despre fete) A se comporta băiețește. [Pr.: bă-ie-] – Din băiat.

băiețí vb. (sil. bă-ie-), ind. prez. 1 sg. băiețésc, 3 sg. și pl. băiețéște