îndrumar

8 definiții pentru îndrumar

ÎNDRUMÁR, îndrumare, s. n. Îndrumător. – Îndruma + suf. -ar.

ÎNDRUMÁR s. n. (Rar) Îndrumător. – Îndruma + suf. -ar.

ÎNDRUMÁR s. n. (Rar) Îndrumător.

!îndrumár s. n., pl. îndrumáre

îndrumár s. n., pl. îndrumáre

ÎNDRUMÁR s. ghid.

ÎNDRUMÁR ~e n. Carte ce cuprinde o colecție de norme, reguli și recomandări practice într-un anumit domeniu; călăuză; îndreptar; ghid. /a îndruma + suf. ~ar

ÎNDRUMAR s. călăuză, ghid, îndreptar, îndrumător, (livr.) vademecum, (înv.) praveț. (Un ~ pentru turiști.)