țevuit
ȚEVUÍ, țevuiesc, vb. IV. Tranz. A trece pe țevi firele de bătătură de pe bobine, mosoare, sculuri, cu ajutorul sucalei, înainte de a se introduce în suveică. – Țeavă + suf. -ui.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ȚEVUÍ, țevuiesc, vb. IV. Tranz. A trece pe țevi firele de bătătură de pe bobine, mosoare, sculuri, cu ajutorul sucalei, înainte de a se introduce în suveică. – Țeavă + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ȚEVUÍ, țevuiesc, vb. IV. Tranz. A trece firele de bătătură de pe bobine sau sculuri pe țevi, cu ajutorul sucalei.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
țevuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țevuiésc, imperf. 3 sg. țevuiá; conj. prez. 3 să țevuiáscă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
țevuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țevuiésc, imperf. 3 sg. țevuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. țevuiáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
A ȚEVUÍ ~iésc intranz. (fire de bătătură) A depăna de pe mosoare sau sculuri pe țevi (cu ajutorul sucalei). /țeavă + suf. ~ui
- sursa: NODEX 2002
- permalink