ștănțui
7 definiții pentru ștănțui
ȘTĂNȚUÍ, ștănțuiesc, vb. IV. (Rar) Tranz. A ștanța. – Ștanță + suf. -ui.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ȘTĂNȚUÍ, ștănțuiesc, vb. IV. Tranz. A ștanța. – Ștanță + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ȘTĂNȚUÍ, ștănțuiesc, vb. IV. Tranz. A ștanța.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
ștănțuí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștănțuiésc, imperf. 3 sg. ștănțuiá; conj. prez. 3 să ștănțuiáscă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
ștănțuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștănțuiésc, imperf. 3 sg. ștănțuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. ștănțuiáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ȘTĂNȚUÍ vb. (TEHN.) a ștanța.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
A ȘTĂNȚUÍ ~iésc tranz. v. A ȘTANȚA. /a ștanța + suf. ~ui
- sursa: NODEX 2002
- permalink