șovăielnic
11 definiții pentru șovăielnic
ȘOVĂIÉLNIC, -Ă, șovăielnici, -ce, adj. 1. (Despre mișcări, mers etc.) Lipsit de fermitate; nesigur, șovăitor. 2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de convingere, de hotărâre; nestatornic, schimbător. – Șovăi + suf. -elnic.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ȘOVĂIÉLNIC, -Ă, șovăielnici, -ce, adj. 1. (Despre mișcări, mers etc.) Lipsit de fermitate; nesigur, șovăitor. 2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de convingere, de hotărâre; nestatornic, schimbător. – Șovăi + suf. -elnic.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ȘOVĂIÉLNIC, -Ă, șovăielnici, -e, adj. Lipsit de fermitate în mișcări, în atitudini, în acțiuni; șovăitor. S-au adunat rubedenii îndepărtate și cupide, gata să facă dispărut un testament sau să smulgă bolnavei cu voința șovăielnică altul, dictat de neomenia lor. C. PETRESCU, V. 172. Nopțile de neodihnă adunate în ochii șovăielnici, stinși. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 202. Acțiunea e încurcată, șovăielnică, lipsită de logică. GHEREA, ST. CR. II 280. Om șovăielnic! Cînd omul are cuget, cuvîntu-i e cuvînt, Și fapta-i și cuvîntul deopotrivă sînt. ALECSANDRI, T. II 117.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
șovăiélnic adj. m., pl. șovăiélnici; f. șovăiélnică, pl. șovăiélnice
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
șovăiélnic adj. m., pl. șovăiélnici; f. sg. șovăiélnică, pl. șovăiélnice
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ȘOVĂIÉLNIC adj. 1. v. împleticit. 2. v. nesigur. 3. v. ezitant.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
Șovăielnic ≠ decis, ferm, hotărât, sigur, neșovăitor, neșovăielnic
- sursa: Antonime 2002
- permalink
ȘOVĂIÉLNIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre mișcări) Care vădește șovăială. 2) fig. (despre persoane) Care este lipsit de fermitate, de hotărâre; nestatornic; schimbător. /a șovăi + suf. ~elnic
- sursa: NODEX 2002
- permalink
șovăelnic a. 1. șovăitor; 2. fig. nedumerit: om șovăelnic.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
șovăĭélnic, -ă adj. (d. șovăĭesc). Șovăitor, nesigur, nehotărît: om, mers, răspuns șovăĭelnic. – La Dos. și șuvélnic (Grș.?).
- sursa: Scriban 1939
- permalink
ȘOVĂIELNIC adj. 1. clătinat, împiedicat, împleticit, nesigur, poticnit, șovăitor, (rar) clătinător, șovăind, șovăit. (Un mers ~.) 2. ezitant, nehotărît, nesigur. (Gest ~.) 3. ezitant, fluctuant, indecis, nedecis, nehotărît, șovăitor, (rar) șovăind, șovăit, (reg.) codelnic, (prin Munt.) pregetos, (înv.) înclinător, îndoielnic, pregetător, tîrzielnic, (fig.) oscilant. (Atitudine ~; om ~.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink