șledun

ȘLEDÚN s. v. tufan.

șledun m. Bot. gorun. [Serb. ȘLADUN, soiu de stejar].

slădún și (Mold. sud) slodún, aĭurea șlodún, șledún și (Trans.) șlódun m. (bg. sladun, stejar cu ghindă dulce, quercus aesculus, a. sladŭk, dulce). Gorun, tufan (quercus sessilifiora). – La Sov. 113: Ce nu facĭ dint’un fag slodun (oblu, drept)? Pe cînd dintr’un ciortac, ce s’alegi? La 175: cu un fag slodun pe umăr. La 299: gîtu ca un slodun (rătund, robust).

șledún, V. slădun.

șledun s. v. TUFAN.