școmârlă

școmârlă, școmârle, s.f. (reg.) 1. fum, miros înecăcios rezultat din arderea măncării sau a grăsimilor. 2. mâncare făcută din pește sărat. 3. lulea. 4. (în forma: scomârlă) noroi. 5. sfoară. 6. (în forma: scomârlă) om, animal foarte slab.

școmấrlă, școmârle, s.f. – (reg.) Mirosul provenit dintr-un incendiu. Fum înecăcios (Papahagi, 1925). – Cf. școrlă (< ucr. dial. škora) (MDA).

școmấrlă, școmârle, s.f. – Mirosul provenit dintr-un incendiu. Fum înecăcios (Papahagi 1925). – Cf. școrlă (< ucr. dial. škora).