înțărânare

ÎNȚĂRÂNÁ, înțărânez, vb. I. Tranz. (Rar) A înțelina. – Din în- + țărână.

înțărâná, înțărânéz, vb. I (reg., înv.) 1. a acoperi cu țărână, cu pământ; a îngropa. 2. a semăna grâul cu sapa, toamna, din cauza uscăciunii sau a vremii rele.