întinsoare

ÎNTINSOÁRE, întinsori, s. f. (Rar) 1. Loc întins, spațiu larg. 2. Mers zorit, fără oprire. ◊ Loc. adv. Într-o întinsoare = a) întruna, fără întrerupere; b) repede, în goană. – Întins1 + suf. -oare.

ÎNTINSOÁRE, întinsori, s. f. (Rar) 1. Loc întins, spațiu larg. 2. Mers zorit, fără oprire. ◊ Loc. adv. Într-o întinsoare = a) întruna, fără întrerupere; b) repede, în goană. – Întins1 + suf. -oare.

ÎNTINSOÁRE, întinsori, s. f. 1. Loc întins, spațiu larg, întindere vastă. Cît poți vedea cu ochii, totul e o întinsoare neagră-vînătă de valuri care se pierd. DUNĂREANU, CH. 55. Din codrii Găvanelor ieșim pe-ntinsoare de plaiuri, spre răsărit, pe sub «Gropile de aur» din muntele Bisoca. VLAHUȚĂ, O. A. II 148. 2. Mers zorit, fără oprire. Încă două zile de întinsoare și ieșim la larg. ◊ Loc. adv. Într-o întinsoare = a) într-una, fără întrerupere. Acești cai nu fug prea tare, însă merg într-o întinsoare șapte poște. SADOVEANU, F. J. 313. Și petrec într-o întinsoare Tot la umbră, la răcoare. ALECSANDRI, P. P. 314; b) repede, în goană. Să vă împrăștiați și, într-o întinsoare, să vă abateți în toate părțile, unde veți vedea cu ochii, să treziți pe boieri, să strigați la norod. SADOVEANU, O. I 249. 3. Durată neîntreruptă; p. ext. vreme lungă. Omăt și geruri au ținut-o o întinsoare, fără slăbire. SADOVEANU, P. S. 12. 4. (Rar) Întindere nervoasă a membrelor corpului. Un fel de lene amestecată cu slăbiciune... Un fel de leșin la inimă, amestecat cu întinsori, sau cam așa ceva. CREANGĂ, A. 93.

întinsoáre (înv., reg.) s. f., g.-d. art. întinsórii; pl. întinsóri

întinsoáre s. f., g.-d, art. întinsórii; pl. întinsóri

ÎNTINSOÁRE ~óri f. rar1) v. A ÎNTINDE și A SE ÎNTINDE. ◊ Într-o ~ a) fără încetare; întruna; b) repede. 2) rar Timp neîntrerupt; durată continuă. /întins + suf. ~oare

întinsoáre1 s.f. (pop., înv.) 1. întindere (de pământ). 2. (fig.) încordare, tensiune nervoasă. 3. unealtă de cizmărie pentru întins pielea.

întinsoáre2 s.f. (reg.) mâncare din smântână cu făină, bună pentru „întins” cu bucățele de pâine în ea.

întinsoare f. 1. dilatare nervoasa a corpului: leșin amestecat cu întinsori CR.; 2. crucea de întins: ciobotarii cu întinsorile POP.

întinsoáre f., pl. orĭ (d. întind, întins). O unealtă de întins pelea la cizmărie. Întindere nervoasă a corpuluĭ: leșin amestecat cu întinsorĭ (Cr.). Într’o întinsoare, într’un suflet, într’un mers fără întrerupere: a plecat într’o’ntinsoare.