îndosariere

ÎNDOSARIÁ, îndosariez, vb. I. Tranz. A închide, a pune acte într-un dosar. [Pr.: -ri-a] – În + dosar.

ÎNDOSARIÉRE, îndosarieri, s. f. Acțiunea de a îndosaria și rezultatul ei, [Pr.: -ri-e-] – V. îndosaria.

*îndosariá (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 îndosariáză, 1 pl. îndosariém (-ri-em); conj. prez. 3 să îndosariéze; ger. îndosariínd (-ri-ind)

*îndosariére (-ri-e-) s. f., g.-d. art. îndosariérii; pl. îndosariéri

îndosariá vb., ind. prez. 1 sg. îndosariéz, 3 sg. și pl. îndosariáză

îndosariére s. f., g.-d. art. îndosariérii

ÎNDOSARIÁ, îndosariéz, vb. I. Tranz. A pune, a închide (acte scrise) într-un dosar. (< pref. în- + dosar + suf.-ia)