încălușat
ÎNCĂLUȘÁ, încălușez, vb. I. Tranz. A pune un căluș. – În + căluș.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ÎNCĂLUȘÁT, -Ă, încălușați, -te, adj. (Despre coarde sau instrumente cu coarde) Care are coardele ridicate și așezate pe o piesă specială, numită căluș. – V. încălușa.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ÎNCĂLUȘÁ, încălușez, vb. I. Tranz. A pune un căluș. – În + căluș.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ÎNCĂLUȘÁT, -Ă, încălușați, -te, adj. (Despre coarde sau instrumente cu coarde) Care are coardele ridicate și așezate pe o piesă specială, numită căluș. – V. încălușa.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ÎNCĂLUȘÁT, -Ă, încălușați, -te, adj. (Despre coarde sau instrumente cu coarde) Care are căluș. Îndată ce coardele încălușate porniseră să îngîne amara destăinuire, întreaga sală amuțise. M. I. CARAGIALE, C. 158.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
încălușá (a ~) vb., ind. prez. 3 încălușeáză, 1 pl. încălușắm; conj. prez. 3 să încălușéze; ger. încălușấnd
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
încălușá vb., ind. prez. 1 sg. încălușéz, 3 sg. și pl. încălușeáză, 1 pl. încălușăm, conj. prez. 3 sg. și pl. încălușéze; ger. încălușând
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
A ÎNCĂLUȘÁ ~éz tranz. 1) (animale) A face să țină gura deschisă printr-un căluș. 2) rar (persoane) A face să nu strige, aplicând un căluș. /în + căluș
- sursa: NODEX 2002
- permalink