împopistrare

împopistrá, pers. 3 sg. împopistreáză, vb. I refl. (reg.; despre struguri) a începe să se coacă, a se pârgui (cu unele boabe coapte printre cele crude).

împestrițéz și pestrițéz v. tr. Fac pestriț. – În nord și împistrițez, împistresc, -truĭesc (vsl. pĭstriti); în sud împopistrez și împup- (bg. popistrĕam)

împopistrát, -éz, V. pistruĭat și împestrițez.