zgâima

zgî́ĭm, a -á v. tr. (vsl. gomzati, rus. gomozitĭ, a foi, a te tot mișca, bg. gumzý, foĭesc, ceh. hemzati, a zgîndări. V. gîmză). Munt. est. Zgîndăresc. – Și zgî́măĭ și -uĭ saŭ -ĭésc, a -ăi și -ui (Olt.).

zgî́muĭ, V. zgîĭm.