zgripțor

ZGRÍPSOR s. m. v. zgripțor.

ZGRÍPȚOR, zgripțori, s. m. 1. Specie de acvilă mare (Aquila heliaca). ♦ (Înv.) Stemă care reprezintă un vultur cu două capete. 2. Veche monedă austriacă de argint (care a circulat și în Țările Române în sec. XVII-XVIII), având imprimată pe o parte stema cu acvila bicefală. 3. Animal fantastic, uriaș, înaripat, cu gheare de pasăre. ♦ Motiv ornamental, reprezentând acest animal, folosit în ceramica medievală românească. 4. Fig. Om rău, avar, hrăpăreț; zgripțuroi. [Var.: zgrípsor s. m.] – Cf. ngr. ghríps.

ZGRÍPSOR s. m. v. zgripțor.

ZGRÍPȚOR, zgripțori, s. m. 1. Specie de acvilă mare (Aquila heliaca). ♦ (Înv.) Stemă care reprezintă un vultur cu două capete. 2. Veche monedă austriacă de argint (care a circulat și în țările românești în sec. XVII-XVIII), având imprimată pe o parte stema cu acvila bicefală. 3. Animal fantastic, uriaș, înaripat, cu gheare de pasăre. ♦ Motiv ornamental folosit în ceramică, reprezentând acest animal. 4. Fig. Om rău, avar, hrăpăreț; zgripțuroi. [Var.: zgrípsor s. m.] – Cf. ngr. ghríps.

ZGRIPSÓR s. m. v. zgripțor.

ZGRIPȚÓR, zgripțori, s. m. (Și în forma zgripsor) 1. Specie de vultur mare (Aquila heliaca); pajură. Ca niște aripi de zgripțori negri atîrnau, moleșite de soare, pădurile de brad. GALACTION, O. I 334. Un balaur... se urca să mănînce niște pui de zgripsor. ISPIRESCU, L. 89. ♦ Fig. Luptător viteaz, îndrăzneț. Zgripțorii din Vrancea Cu lancea căngiuită în gloată pătrundeau, Și răsturnau cu cangea, și străpungeau cu lancea. ALECSANDRI, P. III 224. ♦ (Învechit) Stemă reprezentînd o pajură. Pînă și chiar semnul austriacesc, zgripsorul cu doao capete, e un tavan de sală mare, întocmai parcă ar fi zugrăvit. GOLESCU, Î. 48. ♦ (Învechit și arhaizant) Veche monedă austriacă de argint (care a circulat în trecut și în țara noastră), cu acvila bicefală imprimată pe una din fețe. Cînd... își numără zgripțorii... bucuria lui nu mai avu margini. MACEDONSKI, O. III 52. 2. Pasăre uriașă din basme, închipuită ca avînd două capete. Să nu rămîi singur, să nu vie asupra ta zgripsorul. Zgripsorul, adică vulturul cel mare cu două capete, cu gheare de fier și cu aripele desfăcute ca niște speteze, despre care se vorbea în poveștile ei. SADOVEANU, N. F. 32. 3. Fig. Om rău, zgîrcit, hrăpăreț. Crezi tu oare că acest zgripsor se va mulțămi cu aceea ce-i vom da noi? FILIMON, la TDRG. – Variantă: zgripsór s. m.

ZGRÍPSOR s. m. v. zgripțor.

ZGRÍPȚOR, zgripțori, s. m. 1. Specie de acvilă mare (Aquila heliaca). ♦ (Înv.) Stemă care reprezintă un vultur cu două capete. ♦ (Înv.) Veche monedă austriacă de argint (care a circulat în trecut și în țara noastră), având imprimată pe o parte stema cu acvila bicefală. 2. (În basme) Pasăre foarte mare, cu două capete. 3. Fig. Epitet dat unui om rău, avar, hrăpăreț. [Var.: zgrípsor s. m.] – Comp. ngr. gryps.

zgrípțor (pop.) s. m., pl. zgrípțori

zgrípțor s. m., pl. zgrípțori

ZGRÍPȚOR s. v. acvilă, iepurar, pajură, zgripțuroi.

ZGRÍPȚOR ~i m. 1) Pasăre sedentară răpitoare asemănătoare cu vulturul, dar de talie mai mare. 2) înv. Simbol reprezentând o astfel de pasăre, care era imprimat pe o stemă. 3) înv. Monedă austriacă de argint, având imprimată pe o parte a ei imaginea unei astfel de păsări cu două capete. 4) (în basme) Ființă închipuită ca o pasăre uriașă cu două capete. /cf. ngr. ghrips

sgripțor (sgripsor) m. 1. pajeră: să mănânce niște pui de sgripsor ISP.; 2. om rău și hrăpitor; 3. (poetic) vultur: sgripțorii din Vrancea AL.; 4. od. monedă de argint în valoare de 12 lei vechi și 20 parale (FIL.) [Tras din Mold. și Buc. a sgrepța, a sgripțăna, a sgrepțora, a se ținea cu unghiile, a se cățăra ca o pisică, a sgăria; pasărea răpitoare e astfel numită după ghiarele sale (v. pajură)].

grípsor și grípțor, gripsur și gripțur și (maĭ des) zgri- m. (ngr. și vgr. grýps, grypós, pajură; it. grifo, fr. griffon. V. gripă 1, grăbesc și ipogrif). Pajură. Emblemă în formă de pajură (maĭ ales cu doŭă capete). Harpie din poveștĭ. O monetă austriacă de argint care avea pe ĭa o pajură și care, la 1822, valora 8 leĭ (Ĭorga, Negoț. 225). Pĭesă de 5 francĭ de argint (Olt.). Fig. Om răŭ și rapace. V. direclie, patacă, scud.

zgrípsor și -psur, zgrípțor și -pțur, V. gripsor.

zgripțor s. v. ACVILĂ. IEPURAR. PAJURĂ. ZGRIPȚUROI.