zap

zap¹ i [At: TDRG / V: zápa / E: fo] (Reg; are) Cuvânt care imită lătratul câinelui.

zap² smn [At: PRIBEAGUL, P. R. 86 / V: (reg) ~ț sm, zépi smp, zepț / Pl: ~i sm, ~uri sn / E: mg záp] (Reg) 1-3 Fuscel (6-8). 4 (Reg; lpl) Suport de susținere la scară.

zap³ sn [At: PAMFILE, A. R. 264 / Pl: ~uri / E: nct] 1 (Mol) Obrăznicie (1). 2 (Reg) Tifos¹ (1).

zápa i vz zap¹

zapț sm vz zap²

ZAP interj. v. zapa.

ZÁPA² interj. (Rar; repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui. [Var.: zap interj.] – Onomatopee.

ZAP interj. v. zapa.

ZÁPA interj. (Rar; repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui. [Var.: zap interj.] – Onomatopee.

ZÁPA interj. (De obicei repetat) Onomatopee care redă lătratul cîinelui; ham. Moșneagul dă să intre și el, cățelușa iar: zapa, zapa! SEVASTOS, la TDRG.

ZÁPA interj. (Repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui. – Onomatopee.

zap / zápa-zápa (reg.) interj.

zápa-zápa v. zap

zap/zápa-zápa interj.

zap interj. – Imită lătratul unui cîine. – Var. zapa. Creație expresivă. – Der. zăpăi, vb. (a lătra); zăpăit, s. n. (lătrat); zăpăitură, s. f. (lătrat). În Mold.

zap și zápa-zápa (nord) interj. care arată lătratu, ca și ham. V. zăpăĭ.

zap s. n. Operația de schimbare frecventă a canalelor la TV ◊ „O arie «pe 2» mi-a paralizat zappul, oprindu-mă, ca într-o vrajă, să văd «Tunurile Saratogăi» «pe 1».” R.lit. 713 VIII 93 p. 18. ◊ „Zap-ul la români” R.lit. 9/96 p. 3 (din zapá)