viorel

VIORÉL, -EÁ, viorei, -le, adj. (Rar) De culoarea viorelei; vioriu, violet. Topiți sînt ochii viorei De-atîta vaiet nentrerupt. COȘBUC, P. I 147.

VIORÉL, -EÁ, viorei, -ele, adj. (Rar) Violet²; vioriu. – Din vioară² + suf. -el (după fr. violet).

BARBU, Viorel (n. 1941, Deleni, jud. Vaslui), matematician român. M. coresp. al Acad. (1991), prof. univ. la Iași. Cercetări privind operatorii diferențiali și pseudodiferențiali, ecuațiile integrale și controlul optimal al sistemelor infinit dimensionale.

COSMA, Viorel (n. 1923, Timișoara), muzicolog român. Studii și lucrări de istoria muzicii românești („Muzicieni români – lexicon”).