vinui

VINUÍ vb. v. acuza, învinovăți, învinui.

învinuĭésc v. tr. (d. vină). Maĭ rar. Acuz, învinovățesc. – Vechĭ vinuĭésc.

vinuĭésc, V. învinuĭesc.

vinui vb. v. ACUZA. ÎNVINOVĂȚI. ÎNVINUI.