utopic

UTÓPIC, -Ă, utopici, -ce, adj. Care are caracter de utopie, care constituie o utopie; utopist, iluzoriu, himeric. – Din fr. utopique.

UTÓPIC, -Ă, utopici, -ce, adj. Care are caracter de utopie, care constituie o utopie; utopist, iluzoriu, himeric. ◊ Socialism utopic = doctrină socialistă care precedă dezvoltarea teoriei socialiste ca știință. – Din fr. utopique.

UTÓPIC, -Ă, utopici, -e, adj. Cu caracter de utopie; iluzoriu, fantastic, himeric. Orice roman, chiar un roman fantastic sau utopic, este bazat pe realitate. V. ROM. decembrie 1953, 265. ◊ Socialism utopic = curent socialist premarxist, cu caracter de utopie.

utópic adj. m., pl. utópici; f. utópică, pl. utópice

utópic adj. m., pl. utópici; f. sg. utópică, pl. utópice

SOCIALÍSM UTÓPIC s. (POL.) comunism utopic.

UTÓPIC adj. v. nerealizabil.

UTÓPIC, -Ă adj. Care are caracterul unei utopii; iluzoriu, fantezist; irealizabil; utopist. ♦ Bazat pe o utopie, neștiințific. [< fr. utopique].

UTÓPIC, -Ă adj. cu caracter de utopie; iluzoriu; irealizabil; utopist. (< fr. utopique)

UTÓPIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de utopie; propriu utopiei; iluzoriu. 2) Care este bazat pe utopie. /<fr. utopique

utopic a. ce ține de utopie.

*utópic, -ă adj. (d. utopie). Care are caracteru utopiiĭ: probleme utopice. Adv. În mod utopic.

COMUNISM UTOPIC s. socialism utopic.

UTOPIC adj. fantastic, fantezist, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, închipuit, nereal, nerealizabil, utopist, (livr.) himeric. (Un proiect ~.)