tăvălugit
TĂVĂLUGÍ, tăvălugesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum, a strivi bulgării unui drum sau a netezi și a îndesa pământul cu tăvălugul. – Din tăvălug.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
TĂVĂLUGÍ, tăvălugesc, vb. IV. Tranz. A trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum, a strivi bulgării unui drum sau a netezi și a îndesa pământul cu tăvălugul. – Din tăvălug.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
TĂVĂLUGÍ, tăvălugesc, vb. IV. Tranz. A trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum, a strivi bulgării unui drum cu tăvălugul. -Variantă: tăvălucí vb. IV.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
tăvălugí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăvălugésc, imperf. 3 sg. tăvălugeá; conj. prez. 3 să tăvălugeáscă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
tăvălugí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăvălugésc, imperf. 3 sg. tăvălugeá; conj. prez. 3 sg. și pl. tăvălugeáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
A TĂVĂLUGÍ ~ésc tranz. (terenuri, suprafețe) A lucra cu tăvălugul. /Din tăvălug
- sursa: NODEX 2002
- permalink
tăvălucésc și -gésc v. tr. (d. tăvăluc). Netezesc cu tăvălucu, cilindrez. V. vălătucesc.
- sursa: Scriban 1939
- permalink