tămâierniță

TĂMÂIERNÍȚĂ, tămâiernițe, s. f. Vas pentru tămâiere; tămâier, tămâietoare. – Tămâie + suf. -erniță.

TĂMÂIÉRNIȚĂ, tămâiernițe, s. f. Vas pentru tămâiere; tămâier, tămâietoare. – Tămâie + suf. -erniță.

TĂMÎIÉRNIȚĂ, tămîiernițe, s. f. Vas pentru tămîiat. V. cădelniță. Mirosuri scumpe ce ieșea din tămîiernițele cele de aur. La TDRG.

tămâiérniță s. f., g.-d. art. tămâiérniței; pl. tămâiérnițe

tămâiérniță s. f., g.-d. art. tămâiérniței; pl. tămâiérnițe

TĂMÂIÉRNIȚĂ s. v. cădelnită.

TĂMÂIERNIȚĂ ~e f. Vas cu care se tămâiază; cadelniță; tămâier. /tămâie + suf. ~arniță

tămîĭérniță f., pl. e (după vsl. timianĭnica). L. V. Căție.

tămîierniță s. v. CĂDELNIȚĂ.