turburos

11 definiții pentru turburos

TULBURÓS, -OÁSĂ, tulburoși, -oase, adj. (Rar; despre apă) Tulbure. ♦ (Despre vreme) Cețos, posomorât, mohorât. [Var.: turburós, -oásă adj.] – Tulbure + suf. -os.

TURBURÓS, -OÁSĂ adj. v. tulburos.

TULBURÓS, -OÁSĂ, tulburoși, -oase, adj. (Rar; despre apă) Tulbure. ♦ (Despre vreme) Cețos, posomorât, mohorât. [Var.: turburós, -oásă adj.] – Tulbure + suf. -os.

TURBURÓS, -OÁSĂ adj. v. tulburos.

TULBURÓS, -OÁSĂ, tulburoși, -oase, adj. (Popular, despre apă; și în forma turburos) Tulbure. Nu știu apa-i turburoasă, Or nu mi-i mîndră voioasă. I. CR. IV 25. ♦ (Despre vreme) Posomorît, cețos. Ce mi-ai mînecat, Dis-de-dimineață Pe rouă, pe ceață, Vreme turburoasă. MAT. FOLK. 67. – Variantă: turburós, -oásă adj.

TURBURÓS, -OÁSĂ adj. v. tulburos.

tulburós (rar) adj. m., pl. tulburóși; f. tulburoásă, pl. tulburoáse

tulburós adj. m., pl. tulburóși; f. sg. tulburoásă, pl. tulburoáse

TULBURÓS adj. v. tulbure.

turburos a. foarte turbure: ploaia spumegă ’n turburoase tinde BOL.

tulburos adj. v. TULBURE.