trupesc

TRUPÉSC, -EÁSCĂ, trupești, adj. Privitor la trup, care ține de trup; fizic. ♦ Senzual; sexual. – Trup + suf. -esc.

TRUPÉSC, -EÁSCĂ, trupești, adj. Privitor la trup, care ține de trup; fizic. ♦ Senzual; sexual. – Trup + suf. -esc.

TRUPÉSC, -EÁSCĂ, trupești, adj. Referitor la trup, care ține de trup, al trupului; fizic. Liniște, multă liniște cerea doctorul... căci omoară durerea trupească orișice simțire din om și rămîne ea singură stăpînă pe el. SLAVICI, O. I 308. Deprinderea și mișcarea trupească din copilărie întărește trupul și face să piară slăbiciunea. POPESCU, B. I. 63. ♦ Senzual, sexual. Tot ce am putut afla... este că a urmat... a-și împlini toate poftele, mai ales cele trupești. NEGRUZZI, S. I 91.

trupésc adj. m., f. trupeáscă; pl. m. și f. trupéști

trupésc adj. m., f. trupeáscă; pl. m. și f. trupéști

TRUPÉSC adj. 1. v. corporal. 2. v. sexual. 3. carnal, fizic, (înv. fig.) spurcat. (Pofte ~ești.) 4. senzual. (Plăceri ~ești.) 5. fizic, pământesc. (O iubire ~ească.)

TRUPÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care ține de trup; propriu trupului; corporal. 2) Care desfată simțurile; senzual; sexual. /trup + suf. ~esc

trupesc a. 1. corporal: pedepse trupești; 2. fig. sensual: porniri trupești.

trupésc, -eáscă adj. (d. trup). Corporal, relativ la trup: pedeapsă trupească, hrana trupească și sufletească. Sensual: pornirĭ trupeștĭ.

TRUPESC adj. 1. corporal, fizic. (Sub aspect ~...) 2. erotic, fizic, fiziologic, intim, sexual. (Relații ~ între soți.) 3. carnal, fizic, (înv. fig.) spurcat. (Pofte ~.) 4. senzual. (Plăceri ~.) 5. fizic, pămîntesc. (O iubire ~.)